For your consideration

Dragi prieteni, pastrati liniste deplina, mi-e teama ca stie prea multa lume si n-am gloante sa-i impusc pe toti. Mai presus de acestea, mi-e teama ca mi-e urmarita fiecare miscare, nu mai pot sa dau o bluza jos fara sa trag draperia. Sub masa clipoceste cu siguranta un infrarosu, un microfon, si fiecare tasta imi analizeaza amprentele, nu am incredere nici in scaunul pe care stau, e posibil sa fie conectat la un microcip care sa transmita informatii in casa dusmanului. La fiecare trei cuvinte pe care le scriu, ma ridic brusc sa ma uit la geam, cineva poate ma priveste cu un telescop cu obiectiv paraboloidal. Tastez cu becul inchis si lumina monitorului este redusa, securistii sunt peste tot, nu pot sa am incredere.

Din toate aceste aberatii, veti intelege ca acest blog, care se vrea underground, [dar nu underground gen ceainaria din Cotroceni, underground in sensul de boxa unde se mai aduna copiii trimisi de parinti dupa cartofi si mai trag din damingeana, mai desfac un borcan de dulceata] a fost descoperit de prea multi colegi, fapt ce-mi va impune o cenzura dureroasa. Va jur, aveam atatea povesti delicioase si burlesti despre profesori retarzi&colegi dezaxati, dar nu imi mai pot permite...azi te uiti spanchi la un coleg, dar maine poate e profesorul copilului tau si ti-l lasa repetent...privesc in viitor, nu-i de glumit.