iarba rea nu piere

Mă sună maică-mea ieri toată speriată
de ce răspunzi aşa de greu?
păi uite mâncam
văleu, milli, tare am avut emoţii că ai murit
păi de ce, mă mamă?
uite că au arătat la televizor cum a murit o fată de 23 de ani pe trecerea de pietoni
mbine, Dumnezeu s-o ierte, dar eu am 20
ei, dar la un cadavru mai poţi estima o vârstă?

aproape c-am crezut că maică-mea mă vroia moartă. oricum, acum am înţeles de unde mi s-a tras tot discursul pe care i l-am ţinut Băiatului care e plecat în NY şi dacă o să-şi ia un glonţ în coastă, fiindcă are faţă de balcanic? Şi deci să îşi cumpere o vestă antiglonţ dar în acelaşi timp să nu uite să îmi aducă o pungă de skittles.

în fine, eu nu mă uit la televizor, dar când mă uit, mă uit la euronews. mă calmează felul în care vocile spun prezident sarcăăăuzi sau cianslăr anghela mărcăl. la euronews am plâns când am văzut pentru a cincea oară reportajul cu veveriţa roşcată care e pe cale de dispariţie din cauza veveriţei gri, purtătoare de o boală urâcioasă transmisibilă doar la roşcate. am empatizat.

în rest, mi-am luat un mini-concediu să îmi duc la bun sfârşit sesiunea. m-am uitat la chungking express şi am găsit o combinaţie drăguţă de haine, v-am ataşat vizualul. în fiecare dimineaţă aş vrea să iau micul dejun cu un cititor al meu, ochiuri, brânză şi cafea. zău, mi-e dor de voi .