N-am mai avut un net mai prost de pe vremea când corespondam prin mail cu un Acerbicus care îmi recomanda (uşor forţat) să citesc Domnişoara Christina. La vremea aceea, zaiţ coresponda cu un iceman din braşov si cu Daniel Barbatul, care eram eu de fapt. Îmi place să spun la oameni ca acest acerbicus mi-a indus pasiunea pentru lectură, deşi nu bag mâna în foc că a fost aşa. Mesajul pe care vi-l transmit eu vouă, pentru că ştiu că vă lasă reci niste amintiri la care n-aţi fost martori, e că mă gândesc mereu să scriu pe blog, dar sunt vitregită de circumstanţe. Îmi mai notez sintagme pe caiet, dar sincer nu mai ţin minte ce am vrut să zic cu " ţâţele voastre expuse ostentativ".
Un lucru pe care nu l-am înteles e faptul ca duminică la amiază era de-un pustiu cumplit pe aviatorilor. Doar eu eram, trasă-n ţeapă dar rimelată până la stele, făcându-mi ordine prin gânduri cu o lene de pisică grasă şi bătrână. De ce nu se plimbă lumea duminica? Se sperie de ploi frumoase? Se intampla ceva masonic pe undeva şi eu nu fusesem anunţată? De ce e metroul aşa de gol duminica? Nu mai am dileme in rest.
Vreau să vă mai spun ca-mi place tare la facultate, nu m-a speriat nici sala de lectură "vă rugăm nu mâncaţi în bibliotecă", "vă rugăm nu consumaţi lichide", "vă rugăm insistent nu ne mai cereţi materiale de tras la xerox", nu m-au speriat nici colegii care muştesc de creativitate tuh draga, nici domnu Dinu care a ţinut un curs de două ore despre etimologia cuvantului comunicare (auzi, muiniki din limba oscă). V-aş mai zice, dar lipsa diacriticelor ma deprimă enorm (am rezolvat-o, n-aveam somn), e ca şi cum cuvintele şi-ar pierde din suculenţă.
Am luat belete la Bonobo.
Am citit despre tăcere.
Fiecare experienţa mi se pare unică.
________________________
silere= tonalitate calmă a unei prezenţe neîntrerupte (îmi pare rău că titlurile nu au niciodată legătură cu conţinutul, aş face bine să mă îndrept)
6 comments:
eşti bestială, mutono!
cît despre diacritice, dacă chiar îţi lipsesc, care-i baiu să le instalezi?
că uite, şi mie, care-s împiedicată vai de capu meu la capitolu tehnic (plus mers pe tocuri), mi-a reuşit urgent. am făcut nu ştiu ce setări după ce-am gugălit caractere româneşti. era ceva cu europa de est, sincer.
dacă vrei, caut linku:)
vai de mineo, vio, eu am instalate diacritice, pai se poate?! Oamenii astia care se miluiesc si-mi dau internet cu portia nu au...sincere multumiri, daca gasesti europa din orient treci aicisa, in caz ca vrea cineva :D
"De ce"-urile tale imi aminteau pur si simplu de Dan Bordeleanu in dureroasa coloana sonora a filmului care i-a facut vedeta.
Postul mi-a placut, but who is this zait person?!!?!?
Ma bucur sa-ti fi amintit de un reper esential in dezvoltarea cinematografiei romanesti, capitolul imediat dupa filantropica, nu?
zait este un hibrid asupra caruia imi indrept cele mai inaltatoare sentimente.
asa e in weekend. de dimineata, la pranz, si parca seara too, orasul e pustiu. nimeni nu stie de ce. but we *do not* question miracles.
cauti agitatie? o cauti cu lumanarea
Post a Comment