Dragă zaiţ, aseară în timp ce te scobeai în oglindă şi te-am întrebat de activităţile mele blogăristice, am înţeles că nu-ţi plac prestările mele listă-codificat-aproape poezie. Ţie-ţi plac observaţiile răutăcioase, acelea la care rânjeşti ca un grinch cu sprâncene încovoiate. Să mă ierţi, zaiţ, nu pot estima cât de repede te pot satisface dat fiind faptul că singurul lucru răutăcios pe care-l deţin e că tu nu ştii cine e Sarkozy şi m-ai întrebat aşa ştrengăreşte "te întrebam să văd dacă ştii tu".
De când am deschis cursul intensiv de portugheză, simt aşa un avânt să plec în Curitiba, din simplul motiv că sunt sigură că se pronunţă Curiciba. N-o fi având Curitiba stil ca în Berlin, dar imaginează-ţi cum ar fi să trimit o carte poştală Bom dia, mae! Sou em Curitiba, a cidade da gente, gosto muito!
Şi în Curitiba aş asculta cu siguranţă asta
Friday, July 27, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 comments:
onde está o toalete?
sim, sim, o mar e ali, em frente
Post a Comment