Poate că e greu să îţi formezi o opinie atunci când treci pentru prima oară graniţa şi-atunci câmpul tău lexical se limitează la interjecţii cât de frumos, cât de diferit, gură cască. Şi totuşi un instict european (pentru că toţi ne cuibărim măcar geografic în sânul mamei Europa) îmi spune că, fără să am nevoie de termen de comparaţie, Bruxelles are un ritm innebunitor de plăcut, nici prea domol, nici prea frenetic, îndeajuns cât să te facă să crezi că acolo e locul tău şi a fost dintotdeauna, fără să ai habar de pulsaţiile din afara ţărişoarei tale.
Fireşte, Bruxelles acceptă intelectualul din tine, avidul după cultură, după frumos, tocmai de aceea simt că mai am de muncit până să devin o piesă din puzzle-ul belgian. Bruxelles nu e, să nu mă înţelegeţi greşit, răutăcios sau îngâmfat, în relaţia tacită pe care am legat-o, ne-am spus cuvinte de răsfăţ, eu linguşindu-l pe bună dreptate, el asigurându-mă că fiecare străduţă pietruită, fiecare clădire grandioasă, fiecare parc futurist se vor desfăşura în aceeaşi beatitudine la prochaine fois. Până atunci, mai e o bibliotecă de devorat.
Lepetit e de la ţară şi în continuare patetică:
Când ne-au suit în autocar spre aeroport, m-aş fi dat cu capul de un stâlp, m-aş fi împiedicat să-mi frâng chipul bibelou de porţelan..orice, numai să mai rămân acolo câteva zile, câteva săptămâni, câteva luni.
Lepetit e budget-conscious:
Scăpată de sub tirania kitschului care se pişă, şi ieşită din turmă după cum îmi este specific, am ieşit din centru pur turistic să miros briza citadină, să văd adevăratele magazine şi eventual să surprind o altă imagine a belgienilor care îmi păreau fie exagerat de business, fie luaţi de pe facehunter. Tulai, dar scumpe mai sunt toate. Şi m-a pus păcatul să intru într-un magazin vintage (si nu sunt snoabă lingvistic, nu mă refer la sehaşuri, era un shop foarte şic) moamă şi o fustă de doi lei era 45 de euro! Vanşii şi alţi papuci fiţoşi erau cam 80 de euro, deci tot pe acolo şi la noi.
Lepetit e fascinată de viaţa de noapte:
Am băut bere cu căpşuni, cu banane şi cu cactus, foarte bune şi feminine, în baruri colcăia tinerimea şi răsuna muzica anilor 50, până târziu puştii stăteau în Grand Place şi cântau de zor.
Lepetit crede că e mai bine să tacă şi să posteze nişte poze, courtesy of Maria Şalaru, sunt foarte mândră să pun pozele ei la mine pe blog:
Am încheiat cu mine, să mă asigur că n-aţi uitat că exist.
2 comments:
sunt prea 'insolata' ca sa ofer vreun comentariu inteligent, dar pt k imi esti simpatica, ma chinui :)
*tries*bere cu capsuni..wtf?*obv fails*
deci sabrina
1. aici acceptam si comentarii cretine, adica acum ai putea sa-mi povestesti cum ai vomitat dupa dupa ce ai mancat un kil jumate de capsuni, eu nu ma supar deloc
2. am gresit, mea culpa, bere cu cirese am baut! janial, i tell you
Post a Comment