în mintea mea sunt plină de păcate şi alte sentimente frumoase

Uneori în viaţă fac nişte lucruri superficiale, de dragul echilibrului. De, nu pot să o ţin într-una cu frugalismul, ownerlessness-ul, collaborative consumption-ul şi alţi termeni pentru care o să vă fie lene să daţi google (de aia i-am şi scris). Revin la chestiile superficiale - cum ar fi noua obsesie pentru un serial britanic de toată jena: How not to live your life. Fiindcă tot caut noi modele, l-am găsit pe acest personaj Don să mă refugiez în el. Don ăsta are momente când îşi imaginează ce ar trebui să le facă oamenilor de atâta drag sau nedrag (vezi iutubul de mai jos). Mimetism nu alta, dar asta am început să fac şi eu. Am fost de curând la o aniversare şi poc în faţa mea un corporatist vizavi de care mi-am imaginat, pe măsură ce insista câtă putere îţi dă banul:
1. cum îi vărs berea în cap şi îi strig Să mă piş pe cămaşa ta slim fit
2. cum mă piş efectiv pe cămaşa lui slim fit
3. cum îl dau cap în cap cu chelneriţa, că şi aia mă enerva
4. cum îi muşc capul şi din el iese confetti

Aniversarea a fost pe cinste.