Monday, November 10, 2008
despre dilema cheilor
nimic nou, n-am descoperit chimia timpului și între timp am chemat niște domni de la canal să îmi desfunde căile nazale, m-am crucificat ca manifest că biblioteca de la litere este în renovare până în iulie 2009, am scris o odă pentru Corporație și mi-am cărat coastele la o piesă a lui Afrim. între timp, băiatul, șmecher, mi-a pus în mână trei chei prinse-ntr-un breloc cu praga și-a zis senin mi casa es su casa. tăcut-am mâlc, ca la 13 ani, când m-am pupat prima oară și totul era foarte, foarte complicat. azi mi-au stat toată ziua în buzunarul de la cămașa-rochie-față-de-masă, ce fac cu ele?
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
5 comments:
Bine zis dilema.
a... si vroiai un sfat, nu?
Pipaie bine cheile, sunt multe, prinse-ntr-un... breloc cu Praga. Fals, seniorita. Ne duci cu sunca presata. Sunt prinse intr-un breloc cu... inel.
Iar daca n-au inel, ia te uita bine in oglinda, nu-i asa ca din profil semeni bine cu o cheie, a patra, sau prima, sau ultima, sau. Sau, sau.
Nici acum nu te-ai prins, bine, sa n-o mai lungim, ca oricum nu jucam poker, nici eu nici tu, asa ca imi permit, cheile da-le inapoi, fara inel, pastreaza-ti inelul. Adica pluseaza. Oricum e prea frumos sa fie adevarat si o sa se aleaga praful de tot.
ai mestecat prea mult si bluffezi
cele "trei chei prinse-ntr-un breloc cu praga" tb ca sunt de la K.
la fel, cladirea de la litere arata (acum)ca tribunalul pe unde tot il ameteau pe K.
Post a Comment