Saturday, August 30, 2008

(regret, n-am diacritice)

Dupa aceste doua zile petrecute in Piatra-Neamt, declar vacanta inchisa. Bine, n-a fost vacanta daca am muncit, dar oricum criteriul meu de vacanta e sa citesti ce carti ai chef, cand si cum ai tu chef.

La mine-n casa se dicuta pe tema are sau nu are fratele meu o galusca in gura- taica-miu a scos arborele genealogic si cauta vinovatul cu ereditatea, se pare ca bunica-su Rascarache era timid ca o fatuca la sezatoare (as vrea sa scriu ca pe vremuri, am impresia ca va amuzam-dar acum am scopuri mai inalte, as vrea sa va fac sa inchideti calculatorul si sa va uitati la ciorile de pe gard, pe acolo sunt si eu)

Acum astept sa isi termine masina de spalat numarul patetic de trapezist cu handicap si sa ma bag in cada. Voi medita la cele doua vesti pe care mi le-a dat Ema (o mai tineti minte?):

- in Piatra-Neamt era un criminal in serie care ucidea babe care voiau un loc in Rai si ii dadeau de mancare la ele acasa

- la anul Ema se gandeste sa se marite

Fireste, la a doua veste o sa ma scufund si o sa-mi simulez inecul lent, in timp ce o voce o sa imi zica frumos: You will now listen to my voice. My voice will help you and guide you still deeper into Europa. Every time you hear my voice, with every word and every number, you will enter into a still deeper layer, open, relaxed and receptive. I shall now count from one to ten. On the count of ten, you will be in Europa. I say: one. And as your focus and attention are entirely on my voice, you will slowly begin to relax. Two, your hands and your fingers are getting warmer and heavier. Three, the warmth is spreading through your arms, to your shoulders and your neck. Four, your feet and your legs get heavier.

2 comments:

Fly said...

mi-era dor de ema

le petit mouton said...

si mie