Tuesday, September 25, 2007

Plantăm şi creştem jâmanfişism

E-un lucru grozav că se poartă gri sezonul ăsta, în sfârşit, după ani grei de ratări, sforţări supraomeneşti, bocete înăbuşite în pernă sau în ciocolată, intuiesc o sincronizare a chetuacurilor cu dulapul meu (care acum e un sac de plastic, ţais). Nu că m-aş fi dus eu prin magazine cu ochii beliţi după gri (foarte seacă această culoare, nu ne ajunge peisajul urban?), ci pentru că sub legile fizicii, metafizicii, a maşinii de spălat şi-a lui perwol magic pe dracu, griul se traduce prin negru spălat. Taman, dulapul/sacul meu e plin, duamnă la modă mă fac.

Eh, acest aspect îi povestesc unei prietene şi-o văd că se duce undeva la vale, căzută pe gânduri, ce dumnezeu, mă gândesc, dacă şi-un subiect de ăsta de piţipoance te depresionează, ce-o să ajungă de sărmana britni, la care ea mă-ntreabă ţi-am povestit ce am păţit la bucureşti cu un promoter? Eu de colo, nu, hai că îmi place să ascult povestioare. Se face că aşa: era stimabila mea prietenă la universitate şi căuta edgar quinetul ca acu-n carul de fân, fără să ştie că trebuie să dea colţul, expun şi acest aspect să mă simt şi eu bine, în fine, şi-un băieţaş la vreo douăjde ani o sâcâia să ia un pliant. Prietena mea nu şi nu, pe ea nu o interesează mobilele, hai te rog că mă grăbesc. Bun, şi flăcăul o apucă de mână şi cu o voce molfăită îi spune: atitudinea ta (un ta scuipat cu silă) provoacă atitudinea celorlalţi. Şi ştii de ce? Pentru că eşti îmbrăcată ca o ţărancă. Ca o ţărancă. Ca o ţărancă. Am pus eu ecou, efect special.

Am rămas amândouă blocate cu privirea-n gol. Aici notăm teama numărul doi, nu cea mai mare, noii concetăţeni. Nu-mi vine să fac acum un microeseu pe baza discriminării provincialilor şi-a diferenţelor capitalişti-noncapitalişti, mai mult mă interesează cum o să trecem peste. Păi şi ce ne facem? Păi ne facem nesimţite! Da, sau surde.

2 comments:

Sabrina said...

din proprie experienta, nu prea se discrimineaza impotriva proviacialilor. eu nu am avut nicio pb de gen pana acum, si sunt aici de 5 ani. si initial eram si mult mai rau imbrakta :)) (i was 15 or smth, se scuza)
as for tipul de la Universitate, daca era blon cu parul f lung si nespalat, don't mind him, he's troubled.

cristina said...

pe mine m'a prins un tip brunet, imbracat in negru care'mi tot baga in fata niste poze cu masini.. ca cica sa le cumpar pentru nu stiu ce copii cu probleme.. i'am cerut detalii si mi'a zis dupa cateva balbaieli ca si'asa "arati ca o aratare oarecare!".. deci. pe mine m'a convins !!