Pe lumea asta nimica-nimica nu este mai amuzant decât lirica adâncă şi răscolitoare a lui puia scris cu igrec, dar eu nu scriu cu igrec că dacă îşi dă google nu vreau să ştie că eu mă ţin de maţe când râd la versurile lui, pentru că are ochi frumoşi şi ar trebui să existe o lege prin care oamenii cu ochi frumoşi să nu fie ofensaţi. În special domnişoarele roşcate cu ochi verzi, care sunt predispuse la ofense amplificate de paranoia şi care îşi croiesc apoi greu drumul în societate. Din acest paragraf veţi reţine doar că m-am făcut roşcată.
De dimineaţă m-am trezit cu gândul că mă comport cu părinţii mei ca un dictator absolut, mai puţin că nu am cultul personalităţii, tabloul ăla kitsch din clasa întâi a fost agăţat la iniţiativa lor. Dictatura mea se manifestă prin impunerea terorii vaaaaai, nu ţi-am pregătit nimic de mâncare! hai fac un borş acru, ce vrei?, prin dări ai bani? câţi să-ţi dau? şi prin supunere nelimitată, gen taica frânt de la muncă îşi stoarce ultima sevă şi se duce să-mi ia un 3 în 1 dacă îl rog. Ar fi cazul să mă simt prost? Ă, nu! Să facem un salt în timp şi să ne aducem aminte cum tata a strigat în tren după mine Miluţa, să fii fată cuminte! tocmai când trecea prin vagon o iubire din liceu. Of, tot drumul am stat cu ţolul în cap şi am citit, măcar am terminat Pivniţele Vaticanului, Gide ăsta e un şiret. Să ne aducem aminte de asemenea cum au sunat rudele rurale interesate de destinul meu academic, şi mama, fiindcă îi ardea cartoful pe aragaz, a răspuns că am intrat la Bucureşti la te-le-co-mu-ni-ca-ţii! Auzi la ea! (ah, nu v-am povestit probabil că mi-s studentă pe la nu ştiu ce comunicare, treburi futile) Şi deci gândul de azi-dimineaţă a fost spulberat.
Mă opresc fiindcă sunt greu de urmărit, adică eu reciteam şi nu înţelegeam, dar nu şterg pentru că asta sunt.
Thursday, August 02, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
4 comments:
placut ! zi-mi mai multe de pivnite.
ai nostri ne iubesc mult..si ne suporta cu toate fitzele noastre dintr-un singur motiv...fara noi le-ar fi atat de dor si de greu..ai scris cum am gandit eu:))pupam
:))
Foarte tareee... ar trebui totusi s infiintam o societate nonguvernamentala(k e la moda termenul), ceva gen "Dictatura impotriva parintilor"...ar merge:D
despre pivnite, stimate domn cu ocean, nu indraznesc sa fac post separat, asa ca va spun aici pe scurt impresia mea. Gide e un scriitor foarte bun si ii gust aerul si tehnicile moderne. Daca pivnitele vaticanuluinu se apropie deloc de calitatea falsificatorilor sau de lirismul fructelor, apreciez ironia fina la adresa clerului dar si a laicilor plus constructia personajului Lafcadio, un experiment placut. Plus ca finalul e de-a dreptul chinuitor. :)
Post a Comment