Saturday, June 02, 2007

În acest post intenţionez să scriu tot ce-mi trece prin minte, chiar dacă las impresia că-s hiperlogografică

Eu am auzit că sunt cupluri care se uită la A Walk to Remember. Adică cum, nu e mai profitabil să se caute de păduchi? Eu aici nu mă chinui să fiu amuzantă, chinul merită irosit în trei locuri pe care nu le voi menţiona, căci aţi zice că sunt scârboasă şi aşa risc să nu îmi mai găsesc un iubit prin intermediul blogului. Dar o astfel de etapă feciorelnică trebuie sărită în închegarea unei relaţii. Oare un băiat normal la cap ar accepta să se uite, trebuie să cercetez pe cea mai bună bază de date, haifaiv, acolo unde oamenii îi zic mortului condoleanţe. Desigur şi revenind, de aici nu concluzionăm că ardem etape şi sărim direct la zgâlţâială. Un film tot trebuie văzut împreună, pentru a observa dacă partenerul se scarpină ca un frustrat/găseşte un motiv să te atingă(pandele! mi-e fricăăă)/râde ca un bou. Mi se pare că mi-am vulgarizat blogul, e foarte posibil. Am să dau seamă la judecata de apoi. Cu j mare.

Acum la radio cânta o populară Hai, hai, muier rău. Şi eu nu am prins rostul. Mama s-a mâhnit, m-a căutat la ureche şi a zis că zice hai hai, nu e rău. Acest lucru îmi aminteşte de copilăria mea non-poliglotă, cand cântam:

Ai feci i lăvi du CASA BLANCA
Ai feci i lăvi du SEI GUDBAAAAI

Sau
Catnaijo, i bin meri lon taim go

Sau
Ainţ vai poliţai, drai fir grenadir!

Sau
Put mi ap, put mi daun, put ma beibe ol ăraund!


Mai era ceva cu şarap, dar chiar nu mai ţin minte, în bibilica mea s-au înregistrat mai bine replicile de pe discurile cu poveşti "Alo, florăria Codlea?"" Nu, e o greşeală." "Dar n-ai vrea totuşi să ne împăcăm?". Ambiguizarea este primul pas către înstrăinare.


Se apropie şfârşitul şcolii şi la noi în clasă se fac profeţii profesionale. În proiecţia a două gaiţe sucite, voi deveni vânzătoare într-o librărie, o meserie strălucită, vă zic, dacă luăm în considerare că mulţi vor sfârşi ca şoferi pe tir, picoliţe, sinucigaşi rataţi, condamnaţi la Jilava.


V-aş mai spune una-alta, dar iată ceasul arată ora 23:52, am scos trei viermi din trei cireşe, fructele mele preferate sunt: 1. vişine 2.pepeni 3. grefe, am slăbit două kile după ce am leorcăit otrava ceea, rochia mea de banchet e ca o ridicare din umeri, barbu nu e aşa de fioros dacă foloseşti dicţionarul de neologisme, e necesar să mă spăl pe dinţi, Viaţădecâine e mieros cu mine şi nu îmi dau seama de ce, acesta e printre ultimele posturi, să nu plângem din nimic.


O poză cu mine şi LeGrandBelier în fundal, pe vremea când ne iubeam şi mie mi se depărtau ochii de fericire:

16 comments:

Sabrina said...

huh?
o.O
acesta e printre ultimele posturi
Nicely squeezed in there, almost didn't notice it.

Suzi said...

Ce bine va statea impreuna...:(
OMG ai slabit 2 chile! Esti eroua mea, clar!

MunteAlb said...

Le Grand Belier si Bibire au fost doua personaje. Le Grand Belier a fost creat ca sa te ajute cu blogul, ca sa-ti dea un impuls pentru a continua sa scrii pe el. Bibire a fost creat ca sa te scoata din starea de morocaneala permanenta care te distruge si te impiedica sa-ti realizezi potentialul existential si creativ.

Insemnarea "Criticului Meu" a fost ridicola si plina de ironii gratuite asortate cu greseli de perceptie si cu lucruri care nu trebuiau spuse. Daca as fi vrut sa te critic as fi facut-o la modul mai serios. Daca as fi vrut sa te iau la misto cu adevarat as fi facut-o, dar atunci as fi cazut eu in ridicol. Prin cele doua personaje amintite mai sus eu am incercat sa-ti transmit unele lucruri pe care ar fi trebuit sa le iei in seama. Spuneam la un moment dat ca ai o "mitraliera in mina dar tragi cu vorbe, nu cu gloante, pentru ca iti e mila de lume". In fapt voiam sa-ti transmit ca in ce priveste discursul verbal nu iti e mila de nimeni si ai obiceiul prost de a deschide foc automat cu cuvinte care le fac rau celorlalti (nevinovati de cele mai multe ori), dar nu iti dai seama ca de fapt procedind asa cel mai mult rau ti-l faci tie insuti (asta cind nu indrepti direct arma verbala asupra ta, lucru destul de frecvent dealtfel). Chestia cu "Dej si Ceausescu" era una cu care ai reusit nu sa dai cu bita in balta, ci cu bomba atomica in balta. Exista unele lucruri care nu trebuie spuse la modul lejer si de aceea e foarte important sa te asiguri ca nu faci astfel de greseli in dialogurile cu alte persoane. Daca eu te-am suparat cu unele din cele zise ("loviturile la locurile sensibile") imi cer scuze, dar mi-am luat toate masurile de siguranta sa nu fie asa.

In final despre "sinuciderea rituala" prin inchiderea blogului. E treaba ta ce faci, m-am saturat sa mai stau dupa toata lumea care vrea sa-si arunce in aer blogul sau orice alta creatie intelectuala. Cu Bibire eu am mai incercat un lucru. La un moment dat te plingeai ca nu mai poti scrie ce ai vrea pentru ca au aflat colegii de blogul tau. E corect lucrul asta, ti-am zis ca identitatea ta nu mai e un mister pentru cineva familiarizat cu cautarile pe internet. Insa poti crea un personaj care sa imprumute trasaturile tale sau care sa fie opusul tau (de ex. fotomodelul de care tot vorbesti) si prin intermediul lui sa-ti expui parerile despre societate si despre altii. Poti bineinteles sa creezi si o galerie de personaje pe linga el, asa ca "nenii" din jurul lui Bibire. Deci nu se poate spune ca iti lipsesc alternativele in cazul in care te decizi sa renunti la blogul de fata.

P.S: Termina cu prostiile cu cautatul unui iubit cu orice pret, tema care revine recursiv in insemnari. Nu pari a fi echilibrata psihologic si o relatie proasta te poate costa mult pe tine, pe cealalta persoana sau pe ambii. Poti sa zici oricit ca iar te-am lovit intentionat la un loc sensibil, dar asta pare a fi adevarul. Nea Stamate il sfatuia pe Bibire sa se uite la oteveu ca sa invete despre femei. Uite ca acel indemn care era zis in gluma se adevereste, insa nu la modul bun ci la cel prost, adica sint scoase in evidenta greselile de comportament ale unor femei. OTV a devenit acum un fel de tribunal in care este judecata o femeie care intr-adevar a facut niste greseli mari (la fel de mari ca ale celui care s-a sinucis) dar partea proasta e ca si-a folosit pregatirea profesionala (lucrul cu cuvintele scrise si vorbite) pentru a se juca cu o persoana sensibila, lucru care i-a costat in final pe amindoi.

Bjorker said...

multa bafta la incercarilii greli care te asteapta, dom'soara!

LeMouton said...

sa vedem...
acesta este printre ultimele posturi nu pentru ca as fi depresiva, maniaca, sinucigasa,nu ma supar din chichite, nu fac drame din cauza unui comentariu, ci dupa cum a intuit domnul Bjorker, ma asteapta timpuri grele, examene, inscrieri, alergaturi. Prin urmare ma voi sustrage din lumea virtuala, in speranta ca la toamna, cand voi reveni,voi avea povesti frumoase de spus.

Domnule Muntealb, mi se pare ca nu aveti haz. Postul Criticului meu a scos in evidenta admiratia mea pentru dumneavoastra si comparatia cu cei doi comunisti a fost doar o ocazie, eram la lectia aceea la istorie. Interpretati fiecare vorba, mai ca as crede ca sunteti femeie.

Sfaturile dumneavoastra mi-au prins bine si am sa le iau in considerare si de acum inainte, dar imi asum totusi libertatea de a scrie ce vreau, cum ma taie capul. Dac eu vreau sa fac din blog un cancan al matrimonialelor, rog sa-mi fie permis, prin imputernicirea ce o am facandu-mi blog. Nu am avut pretentii de mare blogger, de mare talent, accept critici, le dezbat cu Coculeana si le pun in aplicatie daca duce la o fericire mutuala, mie si cititorilor.

Numai bine.

tonymichael2046 said...

'who's in ? ...:)

pics with le- mouton et grandbelier on haifaiv ...:))

de ce? said...

Hai sa-i facem in ciuda lui Alexandru si lui Bogdan (separati sau impreunati de [un] Muntean[u]) si facem noi nunta mare. Ce atata cautare? Te-am gasit, m-ai gasit :))

Nu pune la inimioara cuvinte care te afecteaza, chiar daca sunt spuse pe ton profesional. Te asigur ca domnul aparut in discutie nu are autoritatea de a te critica pe tine . Stiu ca e bine voitor, dar si drumul spre iad e pavat cu intentii bune. ;)

LeMouton said...

eu doar o vorba asteptam, danute!

MunteAlb said...

E in regula. Mesajul meu precedent nu era un indemn la cenzura sau autocenzura, din contra expune-ti opiniile in mod liber, insa fii atenta si la modul de exprimare, altfel risti sa fii inteleasa total pe dos (nu am fost singurul care nu a perceput "exercitiul de admiratie" si l-a interpretat ca pe unul "de ironie", vezi comentariile la insemnarea respectiva). Umorul si mai ales mistoul (ironia acida) sint doua arme capricioase care trebuie minuite cu grija. Asta pentru ca nu exista un cod general pentru folosirea lor si ceea ce cuiva i se pare o ironie nevinovata, altcuiva i se pare o ofensa de neiertat (nu e cazul meu cu comparatia dictatoriala, in fapt observatia ta a fost corecta desi exprimarea a fost total neinspirata). Sint sigur dealtfel ca si printre ironiile scrise de mine se afla unele care (ti-)au produs disconfort. Dar atita timp cit nu mi se spune, eu nu am de unde sa stiu. Nu e nevoie sa faci o drama dintr-un comentariu, dar o mica sceneta melodramatica e posibila (mai mult pentru efectul artistic), asta daca nu alegi varianta cea mai eficienta, anume explicarea pe un ton calm a greselii facute de catre comentator.

Continutul blogului e la latitudinea ta, la fel si vocabularul sau stilul. Cititorii de bloguri aleg oricum pasunea cea mai pe gustul lor, iar comentatorii cauta terenul cel mai fertil pentru plantele lor. Apropo, "obsesia" mea cu "pasunile" este o ironie nevinovata (sau ofensatoare, dupa caz) si vine de la faptul ca verbul "to browse" inseamna si "a paste".

Ai dreptate cu examenele, sint foarte importante si e normal sa le pui inaintea blogului tot timpul, nu numai in cele citeva luni pina la toamna. Toata lumea care iti citeste blogul isi doreste sa urmezi cu succes studiile universitare pe care le doresti si in acelasi timp sa oferi pe blog o perspectiva (critica, ironica, umoristica, etc.) din interior asupra invatamintului superior romanesc.

P.S. 1 Cei mai mari despicatori de fire (texte) in patru au fost de obicei barbati si au creat chiar si o disciplina distincta, firozofia. Sfatul lui nea Stamate catre Bibire pe tema asta a fost : "Cine vrea sa invete firozofie trebuie sa se priceapa la gheme."

P.S. 2 Nu am haz si sint din ce in ce mai mult considerat femeie. Insa pe de alta parte o tactica des folosita de partea feminina a populatiei este manipularea psihologica a partii masculine prin punerea in chestiune a barbatiei acesteia, care include si capacitatea de a provoca risul. Chiar si daca ar fi asa (dar nu poate fi, pentru ca Petit Mouton este in limbaj si comportament directa ca un barbat, nu subtila ca o femeie), un simbure de tristete ti se strecoara in suflet si te face sa te gindesti: Ce fel de viata virtuala mai poate fi si asta ? Daca nu ai o imagine buna, ce rost are sa mai netuiesti ? Avea dreptate marele firozof Descarcates cind zicea intr-unul din torentele sale cu invataminte pentru internauti : "Exhibitionez, Deci Exist" ! A venit timpul sa iau berbecul de coarne si sa imi reafirm virilicomicitatea prin postarea de injuraturi vesele pe forumuri si bloguri. Am plecat sa-mi refac imaginea. V-am pupat ! Pardon, v-am salutat !

P.S. 3 Relatiile bazate pe "facutul in ciuda" sint cele mai imature si mai periculoase pentru ambele parti implicate. Asa ceva nu se propune nici macar in gluma, pentru ca inseamna ca ai impresia ca persoana careia i te adresezi a ramas cu intelectul la stadiul copilariei si poate fi manipulata cu usurinta.

P.S. 4 Petit Mouton, ai 19 ani si trebuie sa fii in masura sa iei singura deciziile bune pentru viata ta. Bazeaza-le pe judecati rationale, nu pe emotii de moment. Si mai ales urmareste binele tau, nu ciuda altora, e mult mai eficient asa.

P.S. 5 Daca nu doresti sa mai comentez pe blogul tau nu ai decit sa exprimi aceasta dorinta si ti se va indeplini. Nu e nici o suparare.

Lazar said...

Hey MontBlanc, te-ai gandit sa iti dezvalui identitatea? Commentul dumitale mi se pare de prisos, "potentialul existential si creativ" se manifesta tocmai cand behaitoarea critica. Insemnarea Criticului meude care amintesti, de pilda, imi pare una dintre cele mai grozave de pe acest blog. Ca sa fac o paralela gen bata de baseball in balta, e un soi de MontBlanc pentru francezi.
Frustrarile pe care le analizezi cu atata freudianism ma fac sa cred ca nu ai alta treaba. Ce face fata asta e dragut tocmai pentru ca zbiara, se plange, critica, se revolta, schiauna, nu ii convine.
Si de unde ai ajuns la cazul verii de pe otv deja nu mai stiu, Moutia noastra o sa se omoare sau fotomodelul sau cine? M-ai cam pierdut la final.
Tu, LPM, ai behait cam ambiguu, ultimul post de ce? Ca incepe postul Sfintilor Apostoli? Expliciteaza ca sa nu ne panicam.
Uite cum am ajuns eu sa analizez vorbele altora, vino mama sa ma vezi.

LeMouton said...

[A fi calm nu este o stare care ma caracterizeaza si nu-mi pot croi atitudini alter-egoidale pentru a evita conflicte. Daca as putea, as juca la Teatrul Foarte Mic.]

Ce-i drept, imi pasa de calitatea pasunii mele si mai mult de cei care o pasc, insa ce se intampla cand bucata mea de pamant nu e indeajuns de fertila pentru un musafir? De unde sa iei cernoziom daca tu esti spodosol? Munteanul (omul de la munte, deci eu) este o fire reflexiva, se framanta, se-ncreteste, trece prin niscaiva crize existentiale, cum sa fac sa-mi multumesc cel mai de seama berbec?

De unde a avut, de unde n-a avut, munteanul si-a tinut si berbecul, si oitele, si androginii, de unde mai pui ca s-a jucat si o sceneta la el in tarc, de i-a saltat inima lui, producatorilor de iaurt si scriitorului initial,Uiliam Jegspirianul.

Dar numa' ce-ntr-o zi, berbecul cel cu stea in frunte, s-o zbantuit in asa fel, incat a rupt bujorii din spatele stanii. Daca n-au mai fost bujori, stapanul s-a gandit sa nu mai fie nici salcamul din fata, si l-a taiat, ca sa se mire prostii. Long story short, berbecul semet a plecat in cautarea oii fantastice, ciobanul s-a inchis in sine, avand grija in continuare, cu oarece amaraciune, de oile sale fidele.

Acestea fiind spuse, raspund la peseuri
1. decat sa se priceapa la impletit si despletit, firozofii mai bine s-ar deprinde cu desprinsul genelor si sprancenelor, sireturilor, nasturilor, vocilor, cantecelor, cozilor, gandurilor.

la 2 ati fost ironia in persoana, rog meditatii.

3. noi glumim, noi nu gandim.

4. PetitMouton nu are 19 ani, ci doar domnisoara din spatele ei. Celei din urma i se reproseaza adesea ca este prea indiferenta, prea rationala, prea sictirita. De aceea, Petit are voie sa fie empirica intr-o veselie.

5. Petit doreste, Coculeana doreste, domnisoara doreste. Doar Sharpie the Tongue a matait ceva, cum ca virtualiceste lumea ar trebui sa sa amuze mai mult, si ca ar fi bine sa lasam analizele psihologic-indreptatoare pentru lumea palpabila. Asadar, sa pasca berbecele!

LeMouton said...

e posibil, lazarus, să mă fi ambiguizat de la pateul vegetal. Mandy, mandy, dar toate au o limită!

Bjorker said...

Cate vorbe pentru nimic, zise inteleptul.

Sabrina said...

mda, ma gandeam eu ca acela ar fi motivul, dar... damn, ur journals are more cryptic than pete wentz's...

LeMouton said...

i'll have to google that :)

Anonymous said...

şarap..en slip uit mi..şarap-şarap..en slip uit mi.........ior iaaang..ior frii.. oai don ciu slip uit mii



C.