[Această capodoperă mi-a luat ore bune de migală. Etimologic, cuvântul capodoperă ar însemna prima operă a unui artist şi nu cea mai bună, cel puţin aşa a zis un om deştept.]
Plecăm mâine, ne oprim la Bucureşti pentru vreo două ore, cu tot regretul presimt că vom poposi în Gregory's ăla şi ne vom umple burtihanele şi hăt următoarea dimineaţă ajungem la Timişoara sau Reşiţa. Aici n-am mai fost atentă la ce a spus profesoara însoţitoare, [o blondină delicioasă pentru colegii mei de clasă] dar voi nu sunteţi stalkers să-mi notaţi cu exactitate itinerarul. Miercuri şi joi examenele şi vineri, ca pe nişte victime plăpânde, ne duc în excursie, Duamne-ajută nu la combinatul siderurgic, ci mai degrabă la Timişoara. Voi face eforturi să socializez, că doar nu degeaba am gură şi bibilică. Am nişte emoţii! La vremea întoarcerii, Lepetit rămâne în Bucureşti, unde-şi va irosi toţi banii pe băutură, papuci şi taxiuri. [Care e povestea cu Expirat de nu te primesc decât dacă ai peste 21 de ani? Mârlani.] Acum nu mai stăm la palavre, că doar şi-a tras şi Drumul Taberei erdees şi dacă-mi permite capacitatea de a minţi, vă voi aburi cu adaptabilitatea mea evidentă la pulsul capitalei. Ultima sintagmă comunistă, m-a inspirat pentru titlu.
2 comments:
tu care esti?:P
eu credeam ca-i evident
Post a Comment