Oamenii care mănâncă dimineaţa pateu, la prânz covirigi şi seara cartofi prăjiţi sunt din cale afară de plictisitori, deranjant de plictisitori. Atât de plictisitori încât dacă le-ar spune cineva că în India există o limbă/dialect care nu foloseşte verbe, ei nu ar şti să răspundă decât "da, interesant".
Oamenii care fac nani după-amiază sunt nişte rataţi ai vieţii. Atât de rataţi încât dacă ar povesti ce au visat în timpul năniţei, din gâtul lor n-ar ieşi decât nişte sunete gen "yawn, yawn, yawn".
Oamenii care fac totuşi nani, dar adorm în hainele de la şcoală sunt nişte porci. Atât de porci, încât dacă cei în cauză ar fi de sex feminin, nu li s-ar spune scroafe, ci poarce.
Oamenii care se uită pe geam la vecinul care scutură o pătură şi se întreabă dacă el este fericit, aşa scuturând o pătură bazaristică, duc lipsă de viaţă. În aşa măsură încât dacă cineva i-ar suna să-i scoată în oraş, ei ar refuza de teamă să nu umple golul.
Oamenii care zic că fac nani sunt de-a dreptul insuportabili!
Astăzi, normal, am fost unul dintre oamenii ăştia.
Thursday, February 22, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
4 comments:
oamenii care faci "nani" de obicei nu-s originali si se alinta prosteste.
oamenii care se uita la vecinu care scutura patura, de obicei n-au in vocabular cuvintul fericire, n-au nici un vocabular defapt, asa ca ies din discutie:)
eu pun pariu ca toti astia sunt si enervanti, trebuie! :D
si oamenii care schlaffanesc mai tot timpul cum sunt, sa mai fac ceva pana mai pot?
hehe, oamenii care schlaffenesc sunt niste boemi, ei creează prin somn! ei ne plac, atata timp cat nu se folosesc de somnolenta lor sa se strecoare de la responsabilitati.
Post a Comment