Nu, acesta nu va fi un post despre ce lipseste in viata mea, pentru ca ar fi un post luuung and that's not what i'm known for. Dar trebuie sa stiti ca oamenii carora le lipsesc multe sunt de apreciat, intotdeauna le gasesti un cadou de facut, nu ca toti aceia care au de toate si sunt multumiti cu ei, lor ajungi sa le cumperi cadouri rusinoase (ex. sosete antiderapante de la Bamboo)
Problema este acest salam de biscuiti pe care il tot concep de la 11 dimineata. De atunci, si chiar in acest moment (18:06), fac plimbari la bucatarie, mai bag o lingura in gura, stramb din nas "Ceva lipseste" si ma intorc in camera, unde mai fac o genoflexiune, un abdomen, chestiuni importante! Am pus: biscuiti sfarmati, mar ras, cacao, stafide, margarina, zahar, vanilie, rahat. N-are nici un gust! Inteleg ca acest post (religios, iata o omonimie proaspata de cand cu blogosfera) ne leaga de maini si la gura, dar eu mereu am idei de aromat prajiturile ( banane la negresa, daaaaa, sau lamaie la fursecuri). Ce lipseste acum???
Ah well, cred ca o sa cedez si ma declar infranta de ligheanul verde unde sade compozitia, forma de salam i-o va da mama si eu am sa am grija sa nu dau nimanui sa guste, adica nimanui cu potential de amorez. Hihi.
Saturday, December 02, 2006
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
sare, foarte putzina sare
sare, da, neaparat..
rom ai pus?
nucile le-ai pus la cuptor inainte, putintel?
hi hi, salamul o fi deja in stomacul tau, si io dau sfaturi nocturne
'... ne leaga de maini si la gura ...'
'dez-legarea legarii' ...
Post a Comment