Acest popor care poarta cu predilectie dungi si carouri, fondator si fan ai muzicii indie, vorbitor cu sarmale in gura( a se observa:
he shat himself, oh Lord), politicos dar nu neaparat simtit, m-a cucerit in totalitate. Timpul petrecut alaturi de englezi m-a distras de la acutele mele probleme adolescentine =)) desi haida de, imi faceam complexe daca greseam (a se observa: deer are aceeasi forma si la plural si la singular)
Rasplata muncii mele voluntare a fost a trip to the Black Sea, la Venus mai exact, statiune linistita si familista, cu hoteluri cu nume de femei, populate de rusi cu copii exagerat de blonzi. Daca se intampla sa va duceti acolo, recomand cu warmitate restaurantele Venus Star si Brades( although the manager acted like a psychooo) Am fost cu zece englezoaice cucuiete, cu o prietena, si ea translator, cu un roman britanic viitor student la Cambridge si cu Chris aka Prince William aka So Bloody Handsome (ah....)
Plaja buna, dar dureroasa la sfarsit, noptile lungi si filosofice, exagerari alcoolice bineinteles.
The nice but not so nice part a fost ca atunci cand mergeam la plaja cu fetele, eram si eu asimilata ca englezoaica, desi bietele mele urechi au avut multe de indurat de la niste ardeleni badarani.
Cireasa de pe tort a fost excursia bonus la Bucuresti. It seems that the more i visit Bucharest, the more i fall in love with it. Bine, tot mi-e teama ca n-o sa-mi fac prieteni dar cel putin stiu ca o sa am ce face timp de nouazeci de zile. Mi-am propus sa merg timp de nouazeci de zile la Casa Poporului, sa cunosc 90% din magaoaie daca se poate. Voi urbanilor stiti de Mnac, dar stiati voi oare ca 70% din marmura patriei s-a dus in construirea palatului? Asta si mai multe o s-o aflati de la ghidul Gabi, bun la meseria lui,exagerat de volubil, usor ingamfat, atotcunoscator,care reuseste sa transforme vizita intr-un concurs gen Pretul corect.
Trecand la altfel de ghizi, m-am folosit de pufosul Metropotam si am mers la Chocolat (de pe Victoriei). Preturi maricele, e drept, dar servirea ireprosabila( sandvisurile cu pui si curry mmm, tuna salad mmmmmmmh). De asemenea de incercat cafeneaua La Pergola( pe langa autogara Filaret): chelnerite dubioase, dar niste clatite deliciooooase, daca treci peste denumirile lor romanesti :D
In rest....m-am uns la suflet cu trei carti Wordsworth ( O'Henry, Virginia Woolf normal, si Edith Wharton) de la libraria Noi si am suferit enorm fiindca Terranova din Romana era inchisa (pana de curent, auzi tu!). Si m-am ingretosat si eu de caravana Bamboo (vezi
Brolly)
Marti i-am dus pe englezomani la aeroport, noroc ca au mai ramas vreo zece prin Piatra.
Acum fug, se pare ca la Mariachi tequila e 30 000.
